În 2025 au fost anunțate până acum aproximativ 1,17 milioane de locuri de muncă, marcând primul an din 2020 în care am depășit pragul de 1,1 milioane. Urmărim concedieri masive în toate sectoarele, UPS a anunțat 48.000 de reduceri, Amazon a crescut la 30.000, Intel 24.000, iar Microsoft, Meta, Verizon s-au alăturat tuturor carnagiului. Unul dintre adevărații vinovați aici este AI-ul și automatizarea. Companiile realizează că pot înlocui categorii întregi de joburi cu software. UPS implementează sortare automată, depozitele Amazon conduc operațiuni din ce în ce mai robotice, iar fiecare companie se întreabă: de ce să angajăm când putem construi AI? Fiecare trimestru aduce noi capabilități care fac ca automatizarea anterior imposibilă să devină brusc viabilă. Accelerația este reală și devine tot mai rapidă. Dar iată problema: asta nu înseamnă că economia se va prăbuși. Fiecare perturbare majoră a tehnologiei a distrus locuri de muncă în timp ce a creat altele complet noi. Gândește-te la bancomate, nu au omorât băncile, ci le-au extins. Internetul a vaporizat anunțurile anunțate sau a creat publicitate digitală în valoare de sute de miliarde. IA va elimina munca repetitivă de valoare redusă sau companiile vor deveni mai eficiente, vor investi în produse noi și vor avea nevoie de oameni care să le construiască. Riscul real nu este pierderea permanentă a locului de muncă, ci o perioadă de tranziție brutală în care un reprezentant de servicii clienți de 50 de ani nu poate deveni instantaneu trainer AI. Aici contează cu adevărat politica. Dacă gestionăm bine tranziția, obținem un alt ciclu economic cu locuri de muncă mai bine plătite. Dacă nu o facem, ne confruntăm cu o creștere a inegalității sau haos politic. Oricum ar fi, companiile care fac automatizarea câștigă pe termen scurt, dar povestea macro se desfășoară în următorii 5-10 ani.