În timpul sarcinii, un număr mic de celule ale bebelușului trec natural prin placentă și intră în circulația sanguină a mamei. Acest fenomen, numit microchimerism fetal, permite unor grupuri mici de aceste celule fetale să se așeze în corpul mamei și să persiste acolo decenii după naștere. Ceea ce face acest lucru deosebit de fascinant este că multe dintre aceste celule fetale funcționează similar cu celulele stem. Acestea pot călători prin tot corpul, se pot integra în diverse țesuturi și, în anumite cazuri, pot răspunde la locurile leziunii. Studiile realizate în ultimii douăzeci de ani au detectat celule fetale în zone aflate în reparare, cum ar fi vindecarea mușchiului cardiac, regenerarea pielii, recuperarea țesutului hepatic și alte organe implicate în regenerare. Unele dintre aceste celule par capabile să se diferențieze în tipurile specifice de celule necesare pentru reparare — de exemplu, devenind celule musculare cardiace, celule hepatice sau celule imune. Alții pot juca un rol de susținere prin secretarea substanțelor care favorizează vindecarea țesuturilor și atenuează inflamația. Deși efectele lor nu sunt complet previzibile, celulele fetale se găsesc în mod repetat în țesuturile implicate activ în reparare. [Kara et al. (2012): "Celulele fetale circulă către miocardul matern lezat și suferă diferențiere cardiacă" (Circulation Research)] [Wang et al. (2004): "Celulele fetale la șobolanii mame contribuie la remodelarea ficatului și rinichilor după leziune" (Biochemical and Biophysical Research Communications)]