Cursor tocmai a lansat un nou concept numit "Dynamic Context Discovery". Sună tehnic, dar de fapt este cheia pentru a deveni mai inteligent, mai rapid și mai economic de bani. Pe scurt, Cursor nu mai face AI o "memorare mecanică", ci o învață să "caute și să folosească pe parcurs". 1️⃣ O metaforă poate fi înțeleasă în secunde (principii de bază) Anterior (context static): La fel ca în trimiterea elevilor la un examen, trebuiau să ducă toate manualele, notițele și referințele în sala de examen. Pachetul este prea greu (consumul de tokenuri este mare), caută informații timp de jumătate de zi (răspuns lent), iar prea multe cărți sunt ușor de observat (interferența informațională duce la răspunsuri inexacte). Acum (context dinamic): Cursor permite elevilor să aducă un terminal cu care pot consulta "Library Index". Elevii trebuie doar să-și amintească cuprinsul, iar când întâmpină probleme, merg la raft pentru a recupera acea carte cu precizie. Este ușor, precis și economisește mintea. 2️⃣ Care sunt cele 5 schimbări majore aduse de această "tehnologie neagră"? Logica Cursorului acum este să stocheze toate informațiile complexe ca "fișiere", iar AI-ul citește fișierele când este nevoie, în loc să le înghesuie în ferestre de dialog. Erorile ultra-lungi nu mai sunt trunchiate: În trecut, raportul de eroare era prea lung, iar AI-ul putea vedea doar jumătate din el, adesea ghicind orb. Acum că Cursor salvează jurnale lungi ca fișiere, AI-ul poate răsfoi ultimele rânduri ale documentului pentru a vedea cauza completă a eroarei. Îmbunătățirea superioară a memoriei: Dacă vorbești prea mult, conversația anterioară va fi "comprimată" într-un rezumat și este ușor să pierzi detalii. Acum că Cursor salvează istoricul complet al chatului ca fișier, AI-ul va parcurge "fișierul istoric" pentru a recupera detaliile uitate atunci când AI-ul crede că rezumatul este de neînțeles. Indiferent câte unelte ai, nu vei rămâne blocat: să încarci o mulțime de pluginuri/unelte folosite pentru a încetini AI-ul. În zilele noastre, AI se uită doar la "numele" unui instrument și citește instrucțiunile specifice doar când este sigur că folosește un anumit instrument. (Aceasta reduce direct consumul de jetoane cu aproape jumătate!) ） Pachetele de abilități se încărcă la cerere: Sarcinile diferite de programare necesită abilități diferite. Acum aceste abilități sunt stocate ca niște "plug-in-uri", iar AI-ul va monta pachetul corespunzător doar când este nevoie, în loc să poarte toate abilitățile pe el tot timpul. Nu mai există erori de copiere-pastă la terminal: toate ieșirile tale din Terminal vor fi sincronizate automat în fișiere de către Cursor. AI-ul poate "vedea" direct ce s-a întâmplat cu terminalul tău fără să fie nevoie să copiezi manual mesajul de eroare pe el.