Ghețarii din întreaga lume se topesc mai repede ca oricând în istoria consemnată. Un studiu internațional de referință din 2025 — coordonat de Exercițiul de Intercomparație al Balanței de Masă al Ghețarilor (GlaMBIE) și implicând 35 de echipe de cercetare care au analizat peste 230 de seturi de date regionale — a constatat că ghețarii (excluzând calotele glaciare din Groenlanda și Antarctica) au pierdut 6.542 ± 387 miliarde de tone de gheață între 2000 și 2023, echivalentul a aproximativ 5% din volumul total la începutul mileniului. Rata topirii s-a accelerat semnificativ, crescând cu 36% din perioada 2000–2011 până în perioada 2012–2023. Această pierdere rapidă se extinde pe toate continentele, cu scăderi proporționale deosebit de severe în regiunile mai mici: Europa Centrală, de exemplu, a pierdut aproape 39% din gheața ghețară în aceste două decenii. Dincolo de peisajele care dispar, ghețarii care se retrag perturbă sursele vitale de apă dulce pentru miliarde de oameni, acționând ca rezervoare naturale care reglează debitele sezoniere ale râurilor pentru agricultură, hidroenergie și apă potabilă — mai ales în zonele aride din aval, precum Asia Centrală și Anzi. Apa lor de topire a contribuit deja cu aproximativ 18 mm la creșterea nivelului global al mării din 2000. Dacă toți ghețarii rămași ar dispărea complet (un scenariu extrem), nivelul mării ar putea crește cu încă ~40–70 cm (estimările variază în funcție de includerea gheții periferice). Ghețarii se adaptează lent la schimbările de temperatură, astfel încât pierderile substanțiale pe viitor sunt deja consumate, chiar dacă încălzirea se oprește astăzi. Totuși, reducerile rapide ale emisiilor pot reduce în continuare amploarea topirii: limitarea încălzirii păstrează mai multă gheață, protejarea securității apei și atenuarea creșterii nivelului mării pentru comunitățile vulnerabile. ["Accelerarea pe scară largă a pierderii globale a masei ghețarilor." Nature, 2025]