Când adevărurile incomode ies la suprafață, majoritatea oamenilor fac scurtcircuit. Ei schimbă fapte și date pentru sentimente și anecdote. Fac în minte acest lucru în care își spun "un tip pe care îl cunosc nu e așa" ca și cum o excepție ar șterge regula prin magie. Sau, și mai rău, când aud o critică la adresa unui grup intern ca pe un atac personal și reacționează pentru că e mai ușor să te simți ofensat decât să înfrunți realitatea.

Modul de a depăși această situație este să le arăți adevărul iar și iar și iar. Trebuie să dărâmi zidurile din mintea lor care îi împiedică să vadă ceea ce vezi tu. Încet, dar sigur, conversațiile pe care le au cu ei înșiși se schimbă în: "poate cutare nu e așa, dar mulți dintre ei sigur sunt și asta reprezintă o amenințare pentru familia mea pe care trebuie să o iau în serios."

Modul de a depăși această situație este să le arăți adevărul iar și iar și iar. Trebuie să dărâmi zidurile din mintea lor care îi împiedică să vadă ceea ce vezi tu. Încet, dar sigur, ajung să: "poate cutare nu e așa, dar mulți sigur sunt și asta e o amenințare pentru familia mea pe care trebuie să o iau în serios."

Și, apropo, de cele mai multe ori cutare este absolut așa, doar că nu ai fost expus încă la acea latură a lor, haha