Descrierea dumneavoastră a Chandrayaan-4 surprinde cu acuratețe scopul său de bază și ambițiile tehnice ca precursor esențial al eforturilor Indiei de explorare lunară umană. Iată o prezentare rafinată și actualizată, bazată pe cele mai recente informații disponibile (la începutul anului 2026), care include declarații oficiale ISRO, aprobări guvernamentale și evoluții recente. Obiective și Capabilități CheieChandrayaan-4 este în principal o misiune de returnare a probelor lunare, concepută pentru: Să realizeze o aterizare lină precisă în apropierea polului sud lunar (aproape de Statio Shiv Shakti, locul de aterizare Chandrayaan-3, la latitudinea 84°–86° sud). Colectați și depozitați până la ~3 kg de regolit lunar și probe (folosind brațe robotice și sisteme de manipulare). Demonstrează ascensiunea de pe suprafața lunară. Efectuați întâlniri și andocare în spațiu pe orbită lunară. Returnați probele în siguranță pe Pământ într-un modul de reintrare protejat, sigilat în vid. Acești pași validează tehnologii critice pentru viitoarele misiuni cu echipaj, inclusiv: Aterizare autonomă de înaltă precizie. Mobilitatea la suprafață și colectarea probelor. Propulsie de ascensiune fiabilă. Andocare/întâlnire orbitală. Navigație avansată, ghidare, control și operațiuni de lungă durată în spațiul adânc. Succesul ar poziționa India ca a patra națiune (după SUA, Rusia și China) care returnează mostre lunare pe Pământ.Arhitectura misiuniiMisiunea implică cinci module principale în două lansări separate (folosind LVM-3 pentru componentele mai grele și potențial PSLV pentru altele):D modulul de regres (DM): Se ocupă de coborâre și aterizare lină. Modulul Ascender (AM): Se ridică de la suprafață cu probe colectate. Modulul de Transfer (TM). Modul de propulsie (PM). Modulul de reintrare (RM): Protejează probele în timpul revenirii Pământului. Modulele vor fi asamblate pe orbită, permițând operații complexe necesare pentru returnarea probelor. Starea actuală și calendarul misiunii a primit aprobarea formală a Cabinetului Uniunii în septembrie 2024, cu un buget de aproximativ ₹2.104 crore (~250 milioane USD). Fazele conceptuale și de proiectare sunt finalizate sau aproape finalizate (începând cu 2025), cu dezvoltare continuă a subsistemelor (de exemplu, brațe robotice, propulsie de mare capacitate, facilități de conservare a probelor). ISRO a organizat o întâlnire științifică națională în aprilie 2025 pentru a discuta analiza probelor lunare și oportunitățile de cercetare. Ținta de lansare: 2028 (confirmată de președintele ISRO, V. Narayanan, în interviuri la sfârșitul anului 2025; unele referințe anterioare menționau 2027, dar consensul actual este 2028). Este uneori asociat cu colaborarea LUPEX (Lunar Polar Exploration) cu JAXA (Japonia), concentrându-se pe resurse polare precum gheața de apă, deși Chandrayaan-4 este clar condusă de ISRO pentru returnarea probelor. Această misiune se încadrează în foaia de parcurs mai largă a Indiei: bazându-se pe succesele Chandrayaan-3, sprijinind Gaganyaan (zbor spațial uman, țintă cu echipaj 2027), o stație Bharatiya Antariksha (primul modul ~2028, finalizare ~2035) și un obiectiv pe termen lung de aselenizare umană pe Lună în jurul anului 2040.