AI a proiectat și "dezvoltat" cu succes 16 viruși sintetici, marcând o nouă eră a ingineriei biologice care echilibrează progresele medicale cu potențialele amenințări la adresa securității. Într-un progres de referință pentru biologia sintetică, inteligența artificială a proiectat cu succes și a dat viață 16 viruși complet noi, funcționali, de la zero. Aceștia nu sunt agenți patogeni naturali: cercetătorii au folosit modele puternice de "limbaj genomic" — sisteme AI antrenate pe biblioteci vaste de secvențe ADN — pentru a prezice, genera și asambla genomuri virale complete care nu existaseră niciodată înainte. Odată sintetizați și introduși în gazdele bacteriene, virusurile s-au dovedit complet viabile, capabile să infecteze și să se replice în celulele țintă. Toți cei 16 sunt bacteriofagi — virusuri care atacă bacteriile, nu celulele umane — deci nu reprezintă o amenințare directă pentru oameni. În schimb, ele deschid posibilități medicale interesante: fagii proiectați la comandă ar putea deveni arme de precizie împotriva superbacteriilor rezistente la antibiotice, oferind o alternativă atât de necesară la antibioticele eșuate într-o eră a rezistenței antimicrobiene în creștere. Totuși, această realizare evidențiază și o dilemă profundă de dublă utilizare. Aceeași tehnologie care ar putea salva vieți prin proiectarea virusurilor terapeutice poate, în principiu, să fie folosită pentru a crea agenți biologici mai periculoși. Bariera dintre codul digital și agentul patogen fizic nu a fost niciodată mai subțire: un genom viral este, în esență, un șir lung de instrucțiuni genetice care acum pot fi scrise, editate și "tipărite" în realitate folosind echipamente standard de laborator. Lucrări recente ale Microsoft Research au arătat că inteligența artificială poate redesena toxine și proteine cunoscute ca periculoase pentru a evita ecranele existente de siguranță pentru sinteza ADN-ului. Prin modificări subtile ale secvenței genetice — modificări care păstrează funcția letală a moleculei, dar o fac de nerecunoscut pentru filtrele bioinformatice actuale — IA poate ocoli verificările automate pe care furnizorii le folosesc pentru a bloca comenzile pentru potențiale secvențe de arme biologice. Ca răspuns, comunitatea științifică se mișcă rapid. Cercetătorii dezvoltă instrumente de screening de generație următoare care includ predicții structurale și funcționale — analizând nu doar potrivirile secvențelor brute, ci și forma probabilă 3D și comportamentul biologic al proteinei rezultate. La nivel de politici, agențiile federale americane înăspresc cerințele: noile ghiduri impun acum un screening mai riguros al acizilor nucleici pentru cercetările finanțate federal care implică genomica sintetică, având ca scop închiderea acestor lacune emergente înainte ca actorii rău intenționați să le exploateze. Acest moment marchează un adevărat punct de cotitură în ingineria biologică. Inteligența artificială ne-a oferit puterea de a scrie noi capitole ale vieții pornind de la schițe digitale — revoluționând potențial medicina, în timp ce reduce în același timp barierele tehnice ale utilizării abuzive. Echilibrarea terapiilor revoluționare cu spectrul amenințărilor create de proiecte va fi una dintre provocările definitorii de securitate ale deceniului următor. [King, S. H., Driscoll, C. L., Li, D. B., et al. (2025). "Design generativ al bacteriofagilor noi cu modele de limbaj genomic." preprintul bioRxiv. DOI: 10.1101/2025.09.12.675911]