Lucrul profund cu AI creează o prăbușire mentală pe care învăț să o gestionez. Înainte de AI, o sesiune solidă de 6 ore însemna 1-2 cicluri semnificative de muncă. Un start la rece + un mijloc dezordonat + senzația de dopamină de a termina ceva. Gata. Acum alerg 50-100 dintre aceste cicluri pe zi. Fiecare are aceeași greutate emoțională: accelerează, treci prin partea grea, simte adrenalina când funcționează. Repetă. Asta înseamnă de 100 de ori mai multă taxă pentru sistemul tău nervos. Huberman vorbește despre durerea învățării – cum creierul experimentează de fapt încărcătura cognitivă ca disconfort. Lucrul cu AI acumulează disconfort de 100 de ori până la cină. Prăbușirea de la sfârșitul zilei este reală. Încă încerc să înțeleg ce înseamnă "odihnă profundă" când ai comprimat o lună de cicluri mentale într-o singură după-amiază.