ARTIE BUCCO: Tony, arăți groaznic, abia pot să-mi dau seama că ești italian. Mâncai iar carne de goblin? TONY: De ce întrebi? E ceva în neregulă cu carnea de goblin? ARTIE: Am discutat deja despre asta, Tony. Carnea de goblin este ultima soluție. E plin de toxine

TONY: De ce pot piticii să-l mănânce tot timpul? ARTIE: Au stomacuri adaptate la carne de goblin. strămoșii lor mâncau goblini la micul dejun, prânz și cină Tony: Măcelarul din temniță a spus că voi fi bine și că oamenii pot mânca carne de goblin atâta timp cât este fiartă mai întâi

ARTIE: Cum arăta măcelarul ăsta? TONY: Părea de încredere. Tip scund, piele verde, urechi ascuțite, dinți ascuțiți. Mi-am dat seama că era un măcelar experimentat

ARTIE: Ăla a fost un goblin care ți-a vândut carnea aia, Tony, gagootz. Probabil că îți vindea părțile de corp ale rudelor lui ucise. Cine știe cât timp a stat acea carne la frigider TONY: Dar a zis că fac o afacere bună. O pungă cu degete de goblin pentru doar o sută de aur

ARTIE: <se întoarce spre Carmela> poți să crezi că acest Carm? A cumpărat degete de la picioare de goblin. asta e partea cea mai rea la un goblin. nimeni nu mănâncă degetele de la picioare TONY: Madone, încercam să fiu sănătos. A spus că degetele de la picioare ale goblinilor sunt un superaliment ARTIE: Câte ai mâncat?

TONY: Am mâncat toată punga. Era ca prada de pirați. Credeam că sunt sănătoși ARTIE: Vin inundațiile, prietene. Mai bine te pregătești