Dacă crezi că discuțiile superficiale sunt inutile, înțelegi greșit una dintre cele mai vechi și importante tehnologii sociale pe care le au oamenii. Conversațiile mărunte și discuțiile inutile au o funcție pentru oameni, asemănătoare cu îngrijirea dintre rudele noastre primate. Când te uiți la cimpanzei, bonobo și alte maimuțe, îngrijirea rar ține de igienă și curățenie. Adesea, scopul manipulării este social: construirea legăturilor, semnalarea încrederii și consolidarea alianțelor. Grooming-ul este modul în care se mențin relațiile. Pentru oameni, conversația superficială are cam aceeași treabă. Este o modalitate de a stabili conexiunea, de a facilita interacțiunea socială și de a semnala bunăvoință. Conversația, în acest sens, este o abilitate socială practică, nu o performanță intelectuală. Asta contează pentru că conversația este ceva la care aproape oricine se poate îmbunătăți. Nu depinde de a fi extrovertit sau de a avea o inteligență neobișnuit de ridicată. Chiar și persoanele foarte inteligente pot avea dificultăți cu asta, în timp ce alții o prind ușor. Ideea este că conversația este atât de profund umană încât poate fi învățată pe scară largă. De asemenea, nu este o abilitate ca fizica teoretică sau filosofia avansată, unde stăpânirea necesită o capacitate cognitivă excepțională. O analogie mai bună este să înveți să conduci o cutie manuală: stângaci și solicitantă la început, dar odată ce te obișnuiești, devine automat. Cu puțină practică, conversația încetează să mai pară muncă și începe să devină naturală.