"La fel ca și cu ideea de fasciculi (datorită lui Leray), sau cea a schemelor, ca la toate ideile mărețe care răsturnând viziunea consacrată a lucrurilor, ideea de topos avea tot ce s-ar putea spera să provoace o tulburare, în principal prin naturalitatea sa "evidentă", prin simplitatea sa (la limita naivă, simplistă, "infantilă")—prin acea calitate specială care atât de des creează noi strigăm: "Oh, asta e tot!" pe un ton ce amestecă trădare cu invidie, acea aluzie a "extravagant", "frivol", pe care îl rezervi pentru toate lucrurile care sunt tulburătoare de neprevăzutele lor simplitate, făcându-ne să ne amintim, poate, zilele mult îngropate ale copilăriei noastre." Grothendieck 1986, promenada 13