Fizica cuantică rescrie tot ce știm despre realitate, chiar și sensul morții. Adânc în lumea ciudată a particulelor subatomice, cercetătorii au descoperit că timpul, spațiul și materia se comportă într-un mod care sfidează bunul simț. Particulele pot exista în două locuri simultan, pot schimba comportamentul când sunt observate și chiar par influențate de evenimente viitoare. În acest cadru ciudat, conștiința nu este doar un martor pasiv, ci ar putea fi o parte cheie a modului în care se formează realitatea. Acest lucru i-a condus pe unii oameni de știință și filosofi la o idee îndrăzneață: ce-ar fi dacă conștiința nu se termină când se termină corpul? Teorii precum biocentrismul sugerează că conștientizarea nu este un produs al universului, ci însăși fundația, o forță creatoare care modelează însăși realitatea. Din această perspectivă, moartea nu este un punct complet, ci o schimbare, ca schimbarea frecvențelor într-un câmp cosmic infinit. Sinele poate să nu dispară, ci să treacă la un alt nivel de existență în peisajul cuantic. Chiar și timpul însuși pare să-și piardă limitele în fizica cuantică. Unele experimente arată că particulele pot "decide" starea lor ulterior, ca și cum timpul ar putea curge atât înapoi, cât și înainte. Dacă asta e adevărat, atunci poate că nici viața nu este liniară. Moartea ar putea fi mai puțin un sfârșit și mai mult o transformare, o trecere către un alt strat al realității dincolo de percepția noastră actuală. În universul cuantic, sfârșiturile pot fi pur și simplu începuturi deghizate. 🌌 Sursa: Quantum Foundations Research Group & Journal of Theoretical Physics, 2025.