Preprintul major tocmai a apărut! Comparăm modul în care oamenii și LLM-urile formează judecăți pe șapte etape epistemologice. Evidențiem șapte linii de fractură, puncte în care oamenii și LLM-urile divergă fundamental: Defectul de ancorare: Oamenii ancorează judecata în experiența perceptivă, corporală și socială, în timp ce LLM-urile pornesc doar din text, reconstruind sensul indirect din simboluri. Defectul de parsing: Oamenii analizează situațiile prin procese perceptuale și conceptuale integrate; LLM-urile efectuează tokenizare mecanică care oferă o reprezentare structural convenabilă, dar semantic subțire. Defectul Experienței: Oamenii se bazează pe memoria episodică, fizica și psihologia intuitive, precum și conceptele învățate; LLM-urile se bazează exclusiv pe asocieri statistice codificate în embedding-uri. Defectul motivației: Judecata umană este ghidată de emoții, scopuri, valori și motivații modelate evolutiv; LLM-urile nu au preferințe intrinseci, scopuri sau semnificație afectivă. Defectul cauzalității: Oamenii raționează folosind modele cauzale, contrafactuale și evaluare principială; LLM-urile integrează contextul textual fără a construi explicații cauzale, bazându-se în schimb pe corelații superficiale. Defectul metacognitiv: Oamenii monitorizează incertitudinea, detectează erori și pot suspenda judecata; LLM-urile nu au metacogniție și trebuie să producă întotdeauna un rezultat, făcând halucinațiile structural inevitabile. Defectul de valoare: Judecățile umane reflectă identitatea, moralitatea și miza din lumea reală; "Judecățile" LLM sunt predicții probabilistice pentru următorul token, fără evaluare sau responsabilizare intrinsecă. În ciuda acestor linii de fractură, oamenii cred sistematic excesiv în rezultatele LLM-urilor, deoarece limbajul fluent și încrezător produce un biasing de credibilitate. Susținem că aceasta creează o afecțiune structurală, Epistemia: plauzibilitatea lingvistică înlocuiește evaluarea epistemică, producând sentimentul de a cunoaște fără a cunoaște efectiv. Pentru a aborda epistemia, propunem trei strategii complementare: evaluarea epistemică, guvernanța epistemică și alfabetizarea epistemică. Un articol întreg în primul răspuns. Îmbinare cu @Walter4C și @matjazperc