Să te gândești la macro într-un mediu inflaționist, combinat cu economia în formă de K, în care ne aflăm, este foarte ciudat și te face să regândești ce înseamnă cu adevărat să fii sau nu într-o recesiune. Vânzările nominale cresc, dar cresc ele în termeni reali? Creșterea câștigurilor companiilor este o cifră nominală, iar evaluările acțiunilor reprezintă astfel multipli în termeni nominali. Ar trebui cu adevărat să ne concentrăm pe creșterea reală a PIB-ului sau pe nominală atunci când cuantificăm recesiunea? Am putea vedea o recesiune în termeni reali, în ciuda faptului că PIB-ul nominal și cheltuielile/câștigurile nominale ar crește oricum? Probabil. Ultimii 20 de ani ne-au învățat să privim majoritatea datelor în termeni reali pentru că nu am avut inflație. Acum suntem într-un regim în care continui să mă aștept la surprize în termeni nominali de cheltuieli și, prin urmare, de câștiguri ale companiilor, dar reflectă asta cu acuratețe puterea de cumpărare a consumatorilor? Nu știu încă unde mă situez în multe dintre aceste întrebări, dar știu că cuantificarea stării unei economii într-un regim peste țintă ca cel în care ne aflăm este mult mai complicată.